Vlad Zografi în dialog cu Cristian Tudor Popescu despre două dintre cele mai captivante cărți de istorie a științei apărute în ultimii ani
Joi, 12 iunie, ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu
Vlad Zografi în dialog cu Cristian Tudor Popescu despre două dintre cele mai captivante cărți de istorie a științei apărute în ultimii ani
Joi, 12 iunie, ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu
Editura Humanitas vă invită să luați parte la un nou dialog pe care Vlad Zografi, coordonatorul colecției Știință, îl va purta cu Cristian Tudor Popescu la Librăria Humanitas de la Cișmigiu, joi, 12 iunie, ora 19.00, despre două dintre cele mai captivante cărți de istorie a științei apărute în ultimii ani, „Viața e simplă. Despre cum briciul lui Occam a eliberat știința și a dezvăluit universul” de Johnjoe McFadden și „Viața la limită. Maturizarea biologiei cuantice” de Johnjoe McFadden șiJim Al-Khalili.
Accesul la eveniment este gratuit și se face pe baza unei rezervări prin Eventbook.
„Viața e simplă. Despre cum briciul lui Occam a eliberat știința și a dezvăluit universul” de
Traducere și note de Vlad Moraru
În Viața e simplă, Johnjoe McFadden atinge câteva performanțe cu totul remarcabile. Îi reușește, întâi de toate, o reconstituire plină de viață și de culoare a unor vremuri, evenimente și personaje pe care ni le reprezentăm îndeobște schematic. Apoi, urmărind de-a lungul secolelor impactul principiului simplității asupra științei, McFadden ilustrează excelent relevanța, neglijată adeseori în prezent, a fundamentelor culturale și filozofice ale discursului științific.
Dar poate cel mai fertil aspect al acestui frumos excurs în istoria unei idei este ipoteza pe care o lansează, anume aceea că simplitatea lui Occam, principiu metodologic aflat la baza reprezentării moderne a lumii, ar fi totodată modul de operare al vieții înseși.
„Viața la limită. Maturizarea biologiei cuantice”
Traducere de Oana-Maria Cojocaru
Un fizician, Jim Al-Khalili, și un biolog, Johnjoe McFadden, încearcă să găsească răspunsul la această întrebare din perspectiva unui nou domeniu de cercetare: biologia cuantică. Ideea că mecanica cuantică, teoria care descrie lumea la nivelul atomilor și moleculelor, are de spus un cuvânt decisiv în biologie a fost avansată încă din anii 1940 de Erwin Schrödinger, autorul celebrei cărți Ce este viața?, dar până relativ recent au lipsit datele experimentale care s-o susțină.
Al-Khalili și McFadden aduc în Viața la limită dovezi fascinante că fotosinteza, acțiunea enzimelor, simțul olfactiv, orientarea în zbor a păsărilor sau fluturilor care migrează și mecanismele genetice pot fi înțelese doar apelând la fenomene cuantice.
JOHNJOE MCFADDEN este profesor de genetică moleculară la Universitatea din Surrey şi editor al unor tratate importante de biologie moleculară şi biologie sistemică a tuberculozei. De peste un deceniu s‑a specializat în tuberculoză şi meningită, inventând primul test molecular de succes pentru meningită şi primind premiul Royal Society Wolfson Research Merit pentru descoperirile sale. Este autor al volumului Quantum Evolution, coeditor al Human Nature: Fact and Fiction şi scrie pentru Guardian despre subiecte legate de plantele modificate genetic, droguri psihedelice şi mecanică cuantică.
Cărțile sunt disponibile aici: